.: SKIATHOS - Ziua a 5- a - Vizite în zona plajelor Kanapitsa, Agia Eleni, Koukounaries 2, Schitul Ekklesia Panagia Ikonistria, plaja Megalos Aselinos și apus la plaja Kolios și filmare cu drona la Vromolimnos

Continuare de la SKIATHOS - ZIUA A 4-A - Plajele Koukounaries și Banana Mare

În ziua a 5-a ne-am propus ca de dimineață se mergem la plaja Katharina care părea mai izolată și retrasă. Dar mai întâi am zis să trecem să vizităm și să facem poze la niște clădiri superbe de lângă plajele Tzaneria și Kanapitza, iar dacă ne plăceau să rămânem poate, o parte din zi. Deoarece aveau orientare Estică, iar în spate este un deal destul de înalt, soarele nu luminează zona decât cel mult până pe la prânz.

Tzaneria era oricum pe lista celor mai frumoase plaje din Skiathos așa că am zis s-o vedem oricum. Traseul acestei zile va fi mai lung și plin de neprevăzut.

Iată aici, traseul pe hartă al acestei zile:

Plaja Tzaneria am ratat-o deoarece accesul la ea se făcea printr-un drumușor, imediat ce ieși din șoseaua principală și nu am văzut sau nu-mi amintesc să fi văzut vre-un semn. Nu ne-a atras ideea că se afla totuși, prea aproape de șosea, așa că am ținut drumul spre plaja Kanapitsa. Și pe aceasta am ratat-o inițial deoarece intrarea se făcea printr-o poartă a unui resort privat, care practic, acapara toată plaja.

În drum spre Kanapitsa am pozat frumoasele clădiri care se vedeau deosebit amplasate, acolo, de la drum. Însă de sub ele, nu se mai vedeau chiar la fel.

Trompetele îngerilor din care se extrage Belladona, Scopolamina

Plantele acestea aveau un miros foarte intens, aemănător cu zambilele amestecate, cumva cu Mana Maicii Domnului

Am ieșit la un moment dat din șoseaua asfaltată și am mai mers vreo 2 km, ajungând din greșeală, pe la niște zone private superbe, zone private din care se făcea și accesul la plaje. Mi s-a părut incredibil cum cineva putea să acapareze practic, plaje și să țină accesul doar pentru ei.

Iată câteva imagini (în filmul zilei de la final, vedeți mai multe detalii):

Accesul la plaja care se vede în poza de mai jos, se făcea doar de la casele care se văd în poză.

Ne-am întors la Kanapitsa, iar acolo am descoperit că existau două resorturi care acaparaseră plaja. Cu tupeu am intrat pe proprietatea lor, dar un tip cu aspect indian, ne-a spus că nu se poate face baie acolo. Am întrebat dacă putem doar să ne uităm și să facem niște poze și a zis că da.

Frumoasă amplasarea acestei taverne. Acolo aveau un spațiu destul de mare, unde creșteau și câteva oi, aveau și un izvoraș și o fântână, iar iarba era mai verde, semn că era mai udă zona.

Respinși de cel de la Kanapitsa, am zis să mergem direct la Plaja Katherina, că deja se făcea prea cald. Am pus plaja pe GPS, dar când am ajuns în dreptul ei, nu era niciun loc de parcare sau ceva, așa că am mers încă vreo 200 de m mai la vale, în dreptul plajei Maratha, care de asemenea părea privată, dar și în plin șantier.

Iritați un pic de situație, am tras mașina undeva pe marginea drumului la umbră, iar eu cu piciorul șubred și dureros, m-am ambiționat să caut un drum care să coboare la plaja Katharina. Nu am mers prea mult totuși, deoarece durerea era aproape insuportabil. Am găsit o potecă la un moment dat, dar nu am coborât pe ea.

Exista totuși un spațiu de mașină, undeva la vreo 100 de m de poteca care ducea către plaja Katharina, dar nu am mai avut răbdare să mergem. Eu poate aș fi mers, dacă nu mă rupea durerea de picior. Sper să revenim în Skiathos și să merg acolo.

Deoarece fix acolo nu era niciun loc unde puteai lăsa mașina, am renunțat la idee și am decis să mergem din nou la plaja Koukounaries, dar mai întâi să trecem să vedem și plaja Agia Elena.

Agia Elena este tot cu fața spre Vest, dar erau cam multe alge brune pe plajă. O plajă foarte frumoasă, ce avea soare chiar și la ora 12 când am ajuns acolo. Însă era foarte vânt și am decis să mergem totuși, din nou către Koukounaries. Iată câteva imagini de la Agia Elena. Pe filmarea de la final, găsiți mai multe detalii.

Locul este foarte accesibil cu mașina, iar parcarea are umbra pinilor. Ceva mai mult decât normal în Skiathos. Superb. O plajă drăguță, dar nu cine știe ce, compartiv cu celelalte plaje din Skiathos. Pentru Romania, o astfel de plajă ar fi Number 1.

Aproape pe toate plajele, am văzut genul acesta de șine, pentru persoanele cu handicap, bănuim.

În privința plajei Koukounaries, noi oricum doream să o explorăm mai bine și să vedem dacă se putea sări de pe dig în apă. Am zis ca de data asta să mergem în partea dreaptă a plajei.

Zona aleasă, din partea dreaptă, dinspre plaja Xenia, de la Koukounnaries avea ceva mizerii strânse de ape și nu prea era umbră așa cum ne doream noi așa că am decis să mergem tot unde am mers cu o zi înainte.

Însă eu am intuit potențialul zonei și m-am întors să filmez. Aici am filmat cel mai mult prin apă ... din toate timpurile. Lângă digul acela am văzut cei mai mari pești. Un acvariu în aer liber. O zonă splendidă. Am filmat și eu și Camelia, o grămadă.

VEDEȚI AICI, FILMAREA DIN APĂ

Ziua aceasta de plajă a fost foarte însorită, dar a fost destul de mult vânt. Din fericire, carcasa de plastic pentru camera de filmat în apă, a protejat microfonul de acest vânt. Nu am mai putut să ridicăm drona în schimb. Dar am vizitat plaja în întregime, inclusiv zona portului mai mare și laguna Limni Strofilias.

Laguna Limini Strofilias, din ce am văzut și înțeles, este un loc unde multe păsări migratoare fac popas, în drumul lor spre țările calde. Pare a fi o rezervație, deoarece nu există construcții fix în preajma lagunei. Apa din ce am gustat-o eu, e sărată, dar citisem undeva în parc că ar fi o combinație de apă sărată cu apă dulce. Poate am înțeles greșit. Pe net nu am găsit vreo informație de gen, iar malurile păreau sărătură, chiar și spre capătul lagunei.

Cert este că cineva are grijă de multe rățuște leșești în capătul dinspre port. Acolo rațele sunt libere să plece dacă vor, dar au apă și tărâțe de porumb la dispoziție. Iar rățuștele se bălăcesc cu bucurie în apa sărată. Nu am știut că le place apa sărată.

Există un drum care înconjoară lacul atât prin zona cu pădure, dinspre plajă, cât și pe partea cealaltă prin tufăriș. Deoarece nu am văzut în primă instanță, niște indicatoare clare care să ne ducă prin pădure spre lac, am ales să mergem pe partea fără copaci, expusă la soare, deoarece acolo se vedea drumul clar. Dacă este cald și soare, vă recomandăm să mergeți mai degrabă prin pădure. E mai plăcut.

Dar e interesant oricum traseul și pe la soare.

Tot în zona asta am văzut singurele vaci păscând în aer liber. Posibil să existe totuși, vre-un izvor de apă dulce în zonă, deși eu noi nu am văzut decât niște urme ale unei posibile albii. Posibil, un canal pentru torente. Nu știm.

Și aici am văzut stuf înalt de 4-5-6 m, ca și în Italia.

Peste tot prin insulă am observat fazani, dar aici erau cei mai mulți. De asemenea am mai văzut iepurași, foarte liniștiți.

De la plajă am ales să mergem să vedem și drumul asfaltat care duce către nordul insulei, în zona plajei Megalos Aselinos, iar în drumul nostru să oprim și la schitul Ekklesia Panagia Ikonistria. Schitul e așezat undeva aproape în mijlocul insulei, pe o colină, în pădure, iar de acolo se vede și marea.

Chiar dacă e micuț, e foarte cochet și drăguț, un loc de liniște.

Aproape de acest schit, era și groapa de gunoi a insulei și locul de depozitare a materialelor din dărâmături. Ascunsă, izolată, departe de ochi turiștilor.

În mai mult zone din insulă am văzut căpșunelul, despre care nu știam nimic, dar are niște fructe interesante la gust. Cumva o combinație între măceșe și căpșuni, ca și gust.

După schit am mers să vedem una dintre cele mai cunoscute plaje din nord, ușor accesibilă cu mașina: Megalos Aselinos. Aproape de această plajă mai este și Mikros Aselinos. Una din aceste plaje este considerată de top în Skiathos. Nu știu cum arată Mikros, dar Megalos, cu siguranță nu este, cel puțin după gusturile mele. Veți vedea în filmare mai bine cum arată.

În final, am zis să mergem să vedem din nou apusul la Vromolimnos, dar să și filmăm cu drona această plajă, deoarece rămăsesem datori. În plus am ajuns și la plaja Kolios, care este foarte aproape de Vromolimnos.

Apus de soare din Kolios