marți, 30 septembrie 1997

YOGA - Viața de Ashram - ANUL III (Oct. 1997 - Aug.1998)

Continuare de la  YOGA - Anul II (Aug. 1996 - Sept. 1997)

Început în Ianuarie 2024

Doresc să repet, de la bun început ideea că aceasta este percepția mea subiectivă, supusă greșelilor, pătată de frustrările mele, de amintirile mele mai mult sau mai puțin corecte, de înțelegerile mele care nu sunt adevărul suprem, o părere subiectivă pe care sunteți liberi să o credeți sau nu, însă toate ce le spun se bazează pe o grămadă de experiențe avute în cadrul MISA și pe la ashramuri, în inima mișcării să zic așa, unde am avut acces la informații mai multe și mai directe, despre ce se petrecea acolo. 

Bineînțeles, multe din spusele mele nu au cum să fie dovedite, sunt doar chestii auzite sau trăite de mine. Pentru unele chestii am poze, filmări, dar acelea le ofer doar dacă este absolut necesar, celor doritori, dacă sunt contactat.

Așadar, la bunicul meu nu mai puteam locui așa că am avut de ales dintre a merge la cămin sau a merge în Ashram. Nu mă atrăgea absolut deloc ideea de cămin, deși cred că mi-ar fi folosit experiența, mai ales că am observat că cei care locuiau în cămine erau mai solidari unii cu alții, mai buni prieteni unii cu alții, socializau mai mult unii cu alții, erau evident mult mai apropiați între ei, iar eu mă simțeam adeseori în plus sau pe dinafară ... asta le oferea mereu un plus la examene. Se susțineau reciproc, erau o echipă. 

Eu însă doream să evoluez să spiritual și-mi imaginam că voi avea timp să aprofundez practica, așa că am ales fără să ezit, ashramul. 

COMENTARII FACEBOOK