luni, 7 octombrie 2024

SKIATHOS - ZIUA a 2-A - Noi imagini din alte zone ale orașului, plaja Small Vasilis, Plakes și peninsula Plakes

 

Continuare de la SKIATHOS - Pregătiri, zborul, orașul Skiathos, primele impresii - ZIUA 1

Am mers un pic la risc cu vremea, deoarece statistic vorbind, în perioada 6 - 13 Octombrie, în anii anteriori, erau șanse mari de ploaie, iar vremea să fie undeva pe la 20 de grade Celsius. Când am cumpărat biletele chiar, vremea se anunța rea. Însă pe măsură ce se apropiau zilele de vacanță, vremea devenea tot mai bună, pentru ca în ziua plecării, prognoza să ne arate zile perfecte, fără nori, toată săptămâna. Nu a fost chiar așa, deoarece în ultimele 3 zile au fost și nori și ploaie și vânt, parțial.

Primele zile au fost însă absolut perfecte. Un soare destul de blând și chiar și la orele de maxim, era suportabil, cel puțin în primă instanță, până ne-am prăjit un pic. La umbră temperatura era perfectă, chiar un pic răcoroasă dacă bătea vântul, iar apa numai bună de baie. Era un pic răcoroasă la început, dar te adaptai imediat ce intrai. Din ce am mai auzit, apa în timpul verii acolo, este aproape fierbinte, așa că și din acest punct de vedere,  considerăm perioadele de extra-sezon, perfecte pentru gusturile noastre în ceea ce privește vremea și apa în apropierea acelei latitudini.

Planul pentru ziua a 2-a a fost să explorăm plajele din apropierea orașului, plaje pe care în prealabil, le văzusem pe hartă. Însă pe hartă nu văzusem că în capătul peninsulei Vestice, granița de Vest a portului, exista o plajă cu bolovani relativ șlefuiți, numită Plakes.

Asta e zona explorată în această zi:

Am străbătut din nou străduțele pitorești ale orașului, descoperind noi colțuri și perspective încântătoare, iar zona Plakes ne-a surprins mai mult decât plăcut. 

Imagine cu perspectiva din cameră

Am ajuns la Plakes și dimineața și seara când ne-am întors să prindem apusul.

Mai jos câteva imagini din zona Plakes.





Drumul spre Plakes prin oraș este de asemenea fermecător.


Imagini din zona portului, în drumul spre Plakes:




















În acel loc se poate face baie toată ziua, deoarece se vede soarele toată ziua. De asemenea, este unul dintre cele mai bune locuri pentru sărituri în apă, din ce am găsit până acum în Skiathos. Însă cea mai faină zonă de sărit este de pe partea dinspre port, unde este soare doar până la prânz. Acolo poți sări și de la 3-4 metri înălțime, dar și de la 1 m, iar ieșirea din apă este lejeră. Pe stânci este același tip de alge brune ca în Italia, care oferă un aspect plușat stâncilor.  Mai multe imagini în filmarea de mai jos.

Nu mă prea dau în vânt să vizitez orașe și alte construcții realizate de om, dar armonia dintre natură și antropic în orașul Skiathos, este absolut superbă.

De asemenea, în zona peninsulei Plakes există și 2 pompe cu apă, una potabilă și una nepotabilă (cea mai apropiată de locul de îmbăiere) numai potrivită să te cureți de sarea din apă, care oferă o senzație neplăcută când se usucă pe piele. 

Apa e chiar foarte sărată. Parcă mai sărată ca în Italia și Thassos mi s-a părut, dar e posibil să fie doar o percepție subiectivă. 

Flotabilitatea în apa aceasta este fantastică. Poți înota cu mult mai multă ușurință. Parcă ești pe o plută. Mi-am depășit toate recordurile la stilul fluture de înotat, deși aveam piciorul în pioneze. Am înotat 250 de brațe, eu care la Codlea m-am chinuit să fac 80. În filmare se poate vedea cu câtă ușurință pot înota.

Din zona Plakes am mers către prima plajă mai mare pe care o văzusem eu pe hartă, ca fiind mai interesantă și aproape de oraș, deoarece avea umbră, copaci. Am descoperit că este destul de aproape de un cimitir, însă s-a decis să nu rămânem acolo, ci să o căutăm pe numărul 2 din listă. Imediat lângă plaja numărul 1 era plaja Ftelia, destul de mare, dar comună, asemănătoare cu cele de la Marea Neagră, doar că diferea apa. Știam că există o altă plajă la câteva sute de metri mai spre Vest. 

Am făcut un mic efort, dar cred că a meritat cu vârf și îndesat. Am găsit o plajă aproape pustie, cu pini, umbră, nisip fin. Ce să mai, perfecțiune. Și doar pentru noi ... ca de obicei. 

Cred că e posibil să fie mai puțin căutată deoarece are mai multe pietre la mal, dar pentru noi este perfectă așa.

Interesant e că această plajă nu apare pe nicio hartă sau top, dar pentru mine cel puțin, e în primele 5.

Iată câteva imagini:




Ca la multe alte plaje, există o stâncă separeu ce pare să ofere celor ce vor intimitate, o zonă unde se poate face nudism. Dumnezeu pare să fi creat special aceste separeuri.










Am urmărit ca peste tot pe unde mergem să ridicăm drona și să filmăm din apă. Când a fost timp și s-a putut, că uneori era vânt și nu a mers.

La niciuna din plajele unde am fost, nu am simțit mirosul specific de alge moarte de la Marea Neagră. Toate plajele sunt impecabile. Rareori am văzut vre-un gunoi prin apă sau pe plajă.

IATĂ AICI FILMAREA DIN DRONĂ 

A PLAJEI SMALL VASILIAS


IATĂ AICI FILMAREA DIN APĂ 

A PLAJEI SMALL VASILIAS


Pe la 17 ne-am întors la Plakes să prindem apusul și poate, să mai facem o baie și niște sărituri. Zona este absolut fermecătoare, iar seara cu atât mai mult, deoarece se aprind felinarele și întreaga peninsulă capătă un aer boem, pictural chiar. 

Am filmat cu ocazia asta mai multe străzi cu lumină de seară și ne-am bucurat de noaptea deosebit de plăcută, de caldă. Chiar și nopțile, temperatura scădea rar sub 20 de grade Celsius. De obicei dormeam cu ușa de la balcon deschisă și nu am simțit să punem aerul condiționat. 

Iată alte câteva imagini aproape de apus și de seară:

Un resort cu lift


Flori multe peste tot și multe mirosuri îmbietoare














 Peninsula Plakes la apus:














A fost primul apus superb din multiplele pe care le vom vedea pe această insulă.
 

Seara de obicei, mergeam la un Market, luam câte ceva de mâncare, mergeam în cameră, făceam dușurile de rigoare, iar în timp ce fetele pregăteau ceva, eu descărcam pozele și filmele în laptop și puneam toate dispozitivele la încărcat. 

În două dintre seri am reușit să ne uităm și la filmele Mamma Mia. Pe la 12 cel târziu, picam lați. 

Cu toate astea, uneori mă trezeam pe la 4-5 deoarece ori mă ardea pielea, ori trebuia să tușesc (dacă nu mergeam la mare și soare, cred că eram gripat tare, dar așa m-am pricopsit doar cu o tuse deranjantă, care continuă și acum, la 3 zile după ce am revenit din Grecia). 

În plus, în ultimele 3 sau 4 zile, mi-am scrântit piciorul când filmam și m-am chinuit tare să merg, însă am trecut peste toate durerile ca să nu-mi ratez vacanța. Noroc cu o româncă din Sinaia care mi-a dat un gel care mă amorțea vreo 12 ore și am reușit să merg cât de cât. Dar noaptea mă mai trezeam de durere.

Dimineața ne trezeam pe la 7, iar masa era între 8 și 10. De obicei pe la 8:15 cel târziu eram jos la masă. Nu doream să risipim niciun minut de aiurea, deoarece ziua era destul de scurtă. Cel târziu pe la 9.30 porneam la drum pe un nou traseu. 

Iată AICI, filmul întregii zile. E mai lung, dar în descrierea lui din Youtube, voi pune minutele care delimitează diversele zone de interes.


P.S. Mulțumesc Camelia pentru cea mai mare parte din poze. Eu de obicei filmam, iar Camelia făcea poze.

VA URMA ...


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vă rog păstrați decența în limbaj, iar dacă aduceți critici, mențineți un limbaj civilizat, logic și argumentat pentru a fii o critică constructivă. Mulțumesc!