APUSENI - Ziua 1 - drumul Brașov - Gârda De Sus, campingul la Dănuț și Cheile Ordâncușei - AUG 2023 - articol in construcție

Încă din 2007, din luna de miere, am visat să revenim în Apuseni, deoarece rămăsesem profund marcați și impresionați de energia, magia, farmecul acestor munți. Aproape în fiecare an ne propuneam mental să ajungem din nou acolo, mai ales la Crișul Pietros care ne rămăsese ca o așchie în creier, Distanța mare până acolo (aproape 400 de km) ne-a împiedicat însă, până în acest an, să revenim.

La propunerea lui B și A, am decis să mergem și noi în Apuseni, în perioada 13 - 18 Aug. Până la urmă am rămas până pe 19, deoarece MERITĂ!

Fiind o distanță așa de mare, știind și că sunt necesare minim 4-5 zile pentru a vizita zona vizată de noi anul acesta, planificarea a trebuit să fie destul de minuțioasă, ca să putem atinge cât mai multe obiective. 

Inițial am propus prietenilor vreo 7 trasee prin Apuseni, dar până la urmă am decis să mergem la sigur, unde mai fusesem noi acum 16 ani și știam că e sigur sigur, bine. 

Socoteala de acasă arăta cam așa:

Ziua 1 Duminica - Alba Iulia  - Transilvanya Velo Camp  unde putem face primul popas sau putem mere mai spre Zlatna la Feneș și Cheile Caprei, dar daca e timp ar fi si mai bine sa tinem drumul spre Garda de Sus prin Abrud (daca e timp, putem vizita scurt Rosia Montana) – Câmpeni – Zona lacului Mihoiești – Albac (cheile Albacului par frumoase și poate fi un loc de campare, cred), la Camping la Danut ..

Ziua 2 Luni - de acolo putem vedea Scărișoara (peștera), Avenul de la Tău, Izbucul  de la Cotețul Dobreștilor… aproape e și Peștera Poarta lui Ionele  – ar fi mișto dacă am ajunge la Izbucul Tăuzului, peștera Ghețarul Vârtop  daca e timp - Vârtop - Groapa Ruginoasa – Avenul din Hoanca Urzicarului – în Sighiștel (aproape de Peștera Urșilor) e un camping  superb … la Peștera Urșilor era un camping, dar văd pe hartă că s-a construit mult și nu mai apare camping acolo  .. Pe valea Seghiselului avem un canion, chei si 4 pesteri (Pestera lui Micula, Dracoaia , Pisoica si Coliboaia).

Ziua 3 si 4 Marti si Miercuri – Pietroasa (mergem pe valea Crișului Pietros) există și o parcare pentru rulote in apropiere) si o cascada la Cariera Boga – Valea Boghii – camping Glăvoi (de acolo putem explora Cetățile Ponorului, Izbucul Galbenei, cheile Galbenei, Pestera cu Aluviuni, Poiana Florilor, groapa de la Barsa, Pestera Neagra, cascada Evantai, peștera Ghețarul Focul Viu, Poiana Ponor, Avenul Negru, Avenul Pionierilor,  Lumea Pierdută, izbucul Ponor),

Ziua 5 Joi - Padiș, Doda Pili (putem vizita coada lacului Fantanele)  sau sa mergem la Dealul Botii (unde am o cunostinta), pe malul lacului Fântânele … de acolo putem merge către Beliș … funcție de timp putem ocoli pe la barajul lacului Fântânele și să ținem drumul către lacurile de acumulare Tarnița și Someșul Cald , ieșind prin Gilău spre Cluj. De acolo avem autostradă spre Turda (pt cine vrea sa viziteze mina) și Sibiu și putem ține drum întins.

 Dar cum socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg, rezultatul a fost că până la urmă am stat două nopți la campingul „La Dănuț”, din Gârda de Sus, ca să putem acoperi toate obiectivele din zonă și tot nu am reușit decât 90%, iar apoi am rămas încă 4 nopți la campingul Glăvoi din inima Apusenilor, pentru a putea termina marea majoritate a obiectivelor de acolo, ceea ce din nou, am reușit doar parțial, să zicem un 75%, dar cu cele mai importante obiective, atinse. 

În acest articol voi vorbi doar de prima zi, cu provocările ei. Vor urma încă minim 6 articole dedicate fiecărei zile petrecute acolo, zile foarte pline, intense, obositoare, dar minunate. 

Așadar, am mers din Brașov prin Sibiu, Alba Iulia, Zlatna, Abrud, Câmpeni, Albac, Gârda de Sus, unde se află campingul „La Dănuț”, fiind singurul loc de campare ce apărea pe google maps și cel mai apropiat de obiectivele dorite. 

Explorând zona am observat multe alte zone de campare, care nu apar pe MAPS, așa că sunt convins că puteți găsi și alte locuri de campare mai ieftine. de exemplu, fix lângă peștera Scărișoarei, e un camping cu 20 lei/persoană/noapte, dar nu oferă așa multe condiții ca „la Dănuț” care e foarte profi. 

Cel mai important obiectiv de vizitat era Peștera Ghețarul de la Scărișoara, una dintre cele mai cunoscute peșteri din România. 

Explorând Google Maps, am observat că în jurul peșterii Scărișoara, pe o rază de aproximativ 10 km în jurul ei, apar o mulțime de alte obiective interesante, ce ar merita poate, văzute, cum ar fi: Peștera Poarta lui Ionele, Cheile Ordâncușei, izbucul Tăuzului și cel de la Cotețul Dobreștilor, Peștera Hodobana, Peștera Ghețarul Vârtop și Cheile Gârdișoarei. Așa că am sperat că poate vom reuși să vedem măcar o parte din ele, deși nu prea speram, deoarece inițial stăteam doar o noapte la Gârda de Sus. 

Până la urmă am stat două nopți și am reușit să vedem aproape toate cele văzute pe Maps, însă marea surpriză a fost că am descoperit încă 3 locuri fantastice, pe care nu le observasem pe hartă: Poiana Călineasa, faptul că drumul către peștera Scărișoara poate fi făcut și printr-un circuit, pe valea cheilor Ordâncușei, se poate ajunge la Poiana Călineasa, iar apoi se coboară la Ghețar, unde se află Peștera Ghețarului de la Scărișoara. 

Drumul ales de noi cred că este mai ușor, deoarece urcușul este oarecum mai lin. Cel dinspre Gârda Seacă este lung și destul de în pantă. 

Am mai descoperit de asemenea două peșteri noi, pe care nu le observasem pe hartă, deoarece nu o mărisem așa de mult harta: Coiba Mare și Coiba Mică ... impresionante și surprinzătoare. Coibă înseamnă gaură, în limba moților.

În fine, voi vorbi de asta mai mult în articolul următor. 

Drumul de la Brașov la Gârda de Sus, este undeva la 5-6 ore dacă nu faci opriri. Pe drum nu prea ai ce să vezi, deoarece te afli mai mereu într-o vale sau alta, cu munți destul de înalți în stânga și-n dreapta. Drumul e frumos totuși, adeseori am trecut prin zone cu verdeață intensă.

De remarcat ar fi primul popas cu izvor și umbră, aflat undeva între Presaca Ampoiului și Poiana Ampoiului, fiind primul popas care ne-a atras atenția. Locul este suficient pentru mai multe mașini, este izvor cu apă și o masă cu bănci, așezate la umbră, unde poți mânca. 

Încă două lucruri impresionante ne-au atras atenția pe drum: turnul din Zlatna, un furnal de fum de la vreun combinat sau ceva, care este pus pe vârful dealului, fiind cu atât mai mare și mai impresionant. 

Apoi, în apropiere de Albac, se vede din drum, răsărind parcă direct din pădure, singuratic, pe vârful muntelui, un hotel mare, impresionant. Căutând acum pe net, cred că era vorba de Perla Apusenilor. Cred că e un loc care merită vizitat chiar și numai pentru a vedea perspectiva munților de acolo. Apare totuși și un contrast cumva. Locul acela pare cumva suspendat față de lumea de jos. Lumea de jos pare una a sărăciei, a vechilor localități muncitorești de pe vremea lui Ceașcă, iar locația aceea de pe munte, răsărită cumva ca lotusul din mocirlă. Nu te-ai aștepta să vezi așa ceva acolo. 

Drumul până la Gârda de Sus este bun și destul de lejer de circulat.

Intrarea în Campingul la Dănuț este destul de dificil de reperat și de asemenea intrarea în acesta, este destul de în pantă, așa că trebuie să fiți atenți, deoarece nu este semnalizat din drum. Trebuie să marcați pe GPS fix locația campingului, să nimeriți la fix. Campingul este așezat într-un loc neobișnuit de mare și de plat pentru acea zonă, care, după cum am spus, este destul de înghesuită între munți. 

Campingul cred că are 1,5 până la două hectare mărime sau mai mult, fiind loc berechet pentru rulote, corturi, mașini și toate cele. Ai loc cred, să bagi un teren de fotbal acolo, copiii având loc să alerge să joace fotbal și toate cele. Campingul este bine dotat cu de toate: curent electric, toalete, dușuri, foișoare pentru mâncat, pentru făcut grătare, prize, locuri de spălat vase, chiar și frigider, însă prețul mi s-a părut destul de mare : 40 de lei de persoană. În Bulgaria acum 1 an, am dat aproximativ 100 de lei/4 persoane cu 2 corturi si o mașina, in plin sezon, pe malul mării. 

Există și semnal GPS și internet full cam în toate rețelele. Am văzut că există și antene de Wireless prin preajma foișoarelor. 

Pentru a vedea campingul mai bine, vedeți filmul de la finalul articolului. 

Campingul era destul de plin, ceea ce este surprinzător, ținând cont de scoruri si de mărimea acestuia. 

Iată mai jos harta traseului parcurs în prima zi.

Am ajuns pe la 15.30 - 16.00 la locație și până am instalat corturile, până am mâncat ceva, am depășit ora de vizitare a peșterii, care este 18.00, dacă rețin bine. Dar tot am urcat traseul de 5 minute până acolo, s-o vedem din afară și să știm dacă merită vizitată. MERITĂ!

Peștera „Poarta Lui Ionele” ar trebui numită Portalul lui Ionele, căci așa arată, ca un portal către lumea subpământeană.

Câteva imagini cu peștera pe înserat, puteți vedea în filmul de la final.

Având câteva ore la dispoziție până se întuneca, vreo 3, am mers prin cheile Ordâncușei până în preajma zaplazului fără nume. Nu știu ce nume pot oferi acestei formațiuni calcaroase decât cel oferit și celui din Munții Piatra Craiului, fiind singurul loc unde am mai văzut așa ceva, un fenomen greu de explicat chiar și de specialiști.

 

Zona Zaplaz

Drumul este pe alocuri găurit iar într-un loc chiar am pus un brăduț în gaură, să se vadă de la distanță, căci riști să-ți rupi ceva sau să intre roata de la mașină.

Drumul e betonat, pe alocuri destul de rău, mai ales în zona podurilor, unde am văzut încă ceva ce nu am mai observat nicăieri. Râul trece fix printre chei și pe sub drum. Spațiul fiind foarte îngust, nu a existat alta posibilitate decât să se pună grinzi mari de beton, fixate în stâncă. 

Apa râului Ordâncușa are o culoare aurie și am observat acest lucru și la alte râuri din zonă. Asta arată o concentrație mare de metale. Solul este adeseori roșu, ruginiu, de asemenea pietrele sunt roșii maronii, iar în lumina apusului, râul lumina ca aurul lichid. Fantastic.

VEDEȚI AICI, O PARTE DIN FILMUL PRIMEI ZILE:

VA URMA ... 

Ziua 2 - Peștera Poarta lui Ionele, cheile Ordâncușei și zaplazul filmat din dronă, Poiana Călineasa și Peștera Ghețarul de la Scărișoara, peșterile Coiba Mare și Coiba Mică, Izbucul Tăuzului.