Continuare de aici : APUSENI - Ziua 4 - Cetățile Ponorului, Lumea Pierdută + avenele
O zi spectaculoasă cu un traseu fabulos. Am avut senzația tot timpul că toată zona din jurul Glăvoiului este un Park Aventura imens, creat de zei, spre încântarea oamenilor.
Știam că traseul va fi foarte lung așa că am făcut efortul și am plecat cu jumătate de oră mai devreme. Am prins o zi excelentă, iar pe traseu era un puhoi de lume. Bineînțeles că am legat prietenii rapid și ne-am însoțit la drum cu alte două grupuri de oameni.
Dar mai întâi, iată harta traseului:
Traseul e destul de dificil ... cobori mult, urci mult. Vreo 500 de m diferență de nivel la coborâre și tot atât la coborâre, iar cheile Galbenei sunt incredibil de spectaculoase ... un tărâm de basm efectiv. Este greu de spus în cuvinte, de aceea voi posta multe poze și filmări care să surprindă măcar un pic din magia acestor locuri. Totuși, sper doar că prin aceste imagini să vă îndemnăm să parcurgeți la pas și voi, aceste locuri, deoarece nu există termen de comparație. Nu ai cum să înțelegi cu adevărat, până nu mergi și tu acolo.
Așadar, primul popas a fost la
Peștera Ghețarul Focul Viu
Peștera era închisă, însă se putea vedea printr-un grilaj, cam ce este în Sala Mare.
„Peștera este compusă din două săli. Sala Mare, cu o înălțime de 46 metri și o lungime de 68 metri, adăpostește în mijloc un impresionant ghețar (25.000 m³). Ghețarul este al treilea ca mărime, după cel de la Peștera Scărișoara și Borțig. Bolta Sălii Mari este parțial deschisă printr-o fereastră largă, prin care, de-a lungul timpului, au căzut trunchiuri de copaci, care au fost prinse în masa ghețarului.
În partea opusă intrării în Sala Mare se află mai multe grupuri de stalagmite, pe care se răsfrâng razele soarelui, provocând reflexii scânteietoare, reflexii care au dat numele peșterii: Focul Viu. Fereastra deschisă în tavan favorizează acumularea de aer rece, iar lipsa unei ventilații menține aerul rece în interiorul cavității, permițând astfel existența ghețarului pe parcursul întregului an. În spatele stalagmitelor se află o galerie care duce spre Sala Mică, care, la rândul ei, conține mai multe formațiuni de stalagmite.” SURSA
Noi n-am avut bafta să vedem nicio strălucire. Ghețarul este acoperit de frunze și alte resturi vegetale. Și chiar de era curat, lumina soarelui nu pătrunde acolo direct decât în anumită perioadă a anului, la anumite ore. Asta nu știu turiștii.
Ce este fascinant totuși, este acea scădere bruscă de temperatură resimțită ca și în cazul Peșterii de la Scărișoara. Totuși aici nu cobori 80 de m, ci doar vreo 15 m, diferență de nivel și cu toate astea, de pe la 5 m diferență de nivel deja simțeai cum la fiecare pas, cobora temperatura cu câte un grad. Mi se pare uimitor acest fenomen de frigider în aer liber, deși afară erau 30 de grade. În groapa aceea aerul cred că avea maxim 8-9 grade. Cumva, aerul rece rămâne acolo, iar aerisirea prin avenul de deasupra peșterii, creează probabil, un vortex de aer care vântură permanent aerul cald din zonă.
Traseul până acolo este de asemenea pitoresc.
Poiana Florilor
De la Peștera Ghețarul Focul Viu, drumul coboară o grămadă ... ca de obicei, cobori ca să ai de unde urca. La final, chiar am urcat de ne-au ieșit ochii din cap.
Până la Poiana Florilor, treci prin alte două sau trei poiene, care sunt chiar mai mari și mai frumoase, dar una e Poiana Florilor. De ce au ales-o doar pe aceea ca punct de reper, e greu de zis, însă ai bancă să te așezi și umbră. Florile erau cosite totuși. Fânul mirosea bine ...
Până în Cheile Galbenei găsiți apă pe traseu din două surse: un pârâiaș și un izvor. Pe traseu e și semnal GSM bunicel. Am impresia că e și net. De asemenea și pe dealurile de urcare din Cheile Galbenei e semnal chiar bun.
Filmul cu Poiana poate fi văzut aici.
Cheile Galbenei
Chiar la intrarea în Cheile Galbene există și un drum, care poate fi parcurs chiar și cu o mașină mai joasă din ce am văzut. Drumul leagă Arieșeniul de Pietroasa.
Cheile Galbene au mai multe zone de atracție foarte frumoase. Park Aventura Cheile Galbenei încep cu o trecere spectaculoasă pe niște lanțuri și pe trepte de metal, ținându-te cu mâinile de un cablu, pe deasupra râului Galbena.
Zaplazul cheilor Galbenei
Filmul cu cascada , inclusiv filmarea din dronă, poate fi văzut aici.
Prin peșteră trece râul Galbena, iar în poza de mai jos se și vede ieșirea către cascada Evantai
Urcușul pe lanțuri.
Salba de cascade și piscine.
După acest urcuș, am ajuns la o bifurcație. Unul dintre drumuri cobora direct, destul de abrupt, cu risc de alunecare, iar celălalt urca către un zaplaz sau aven găurit, prin care cobori ținându-te de un cablu. Și acest loc e deosebit de spectaculos. Cu toții am ales să mergem prin acest zaplaz.
Drumul e foarte alunecos și am reușit cu greu să filmez, deoarece trebuia să mă țin cu ambele mâini, dar am reușit. Vezi aici, acea parte din traseu.
Filmul cu coborârea prin zaplaz, poate fi văzut aici.
Cascada Evantai
Următorul punct de atracție pe traseu este spectaculoasa cascadă Evantai. Are forma unui evantai , evident, iar culoarea apei este azuriu-cenușie.
Peștera Fără Nume
Următorul punct de atracție, peștera de deasupra cascadei Evantai, pe care am numit-o, Peștera Fără Nume. Nu apare pe niciun ghid, nu apare pe nicio hartă, deși este spectaculoasă. Este într-adevăr destul de scurtă, însă foarte frumoasă.
Filmul cu acestă peșteră îl puteți vedea aici.
Uitându-mă pe hartă, cred că este foarte posibil ca acest râu să vină chiar de la Cetățile Ponorului, prin munte, ieșind în zonă la Izbucul Galbenei.
După această peșteră, un pic mai sus este o alta, dar destul de abruptă și mai dificil de explorat. Imediat după această peșteră urmează un ultim urcuș de vreo 50 de m, aproape vertical, cu ajutorul lanțurilor. La 50 de m de aceste lanțuri se deschide valea cu o salbă de cascade și piscine de apă.
Filmul acestei zone poate fi văzut aici.
Eram un pic supărat că nu prea era timp să explorăm mai îndeaproape aceste cădițe și cascade, fiind foarte atractive pentru îmbăiere. Salivam de dorința de a face o baie în aceste cădițe. Pot spune că acest rău, rivalizează cu Crișul Pietros.
Din fericire, la capătul Cheilor Galbenei se află :
Izbucul Galbenei
Cea mai mare pisicină de îmbăiere se află fix în drum, la Izbucul Galbenei. Acolo am cedat tentației și am făcut o baie pe cinste. Rămăsesem frustrat după Izbucul Tăuzului.
Apa foarte rece, are aproximativ 2 m unde este cea mai adâncă. Însă eu, G și Camelia ne-am răcorit pe cinste, după un traseu destul de solicitant. Chiar ne-a prins bine cea răcorire, înaintea unui urcuș pieptiș, destul de lung, care parcă nu se mai termina.
Filmul cu izbucul, poate fi văzut aici.
Pe traseu aveți posibilitatea să vedeți două puncte de belvedere frumoase. Vi le recomandăm din tot sufletul. Știm că poate veți fi obosiți după traseu, însă nu durează decât maxim 30 de minute, dus întors, să le vedeți pe ambele.
Filmările cu belvederile, pot fi văzute aici.
Ultimul punct interesant pe traseu, este :
Avenul Borțig
După ghețarul de la Scărișoara, cel mai mare volum de gheață din România, dintr-o peșteră, se află în acest aven care are și o intrare către peșteră, însă nu poate fi explorat decât cu sfori. Peștera are două zone în care se coboară doar cu sfori. Cum arată aceste zone și mai multe detalii, vedeți aici.
Filmarea cu avenul poate fi văzută aici.
Fun FACT: pe drum ne-am împrietenit cu mai mulți oameni, însă una dintre cele care au fost cu noi, e o fană a locului, o fană așa de înfocată că și-a făcut nunta la Cetățile Ponorului, acum vreo 20 de ani.
P.S. La finalul zilei am mâncat o ciorbă de hribi la Mihaela, primul local cum te întorci de pe traseu, în Poiana Glăvoi. Prima dată când am mâncat-o (după excursia la Cetățile ponorului) ni s-a părut excepțională, chiar dacă era făcută cu vegeta, însă mie personal, a doua oară când am mâncat-o mi s-a părut făcută cu ceva slană sau afumătură și mi-a picat tare greu. Posibil ca pe acest fond să mă fi afectat și apa băută din spatele dughenei Mihaelei și vreo la 3 zile după aia am avut deranjamente stomacale și intestinale destul de mari. Combinat cu o insolație, am zăcut vreo 3 zile la pat.
VEZI FILMUL ÎNTREGII ZILE, AICI:
VA URMA ...
Peștera Ghețarul Vârtop
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vă rog păstrați decența în limbaj, iar dacă aduceți critici, mențineți un limbaj civilizat, logic și argumentat pentru a fii o critică constructivă. Mulțumesc!