N-am avut bani de mare așa că am mers la mică :) Adică pe sărăkie, după cum zic unii mari clasici în viață, așa cum e bunul nostru prieten, fin și iubit artist al inimii noastre, Mișu InnerSync. Însă, în ciuda bugetului limitat, a ieșit un sejur pe barosăneală, la 1 milion de stele.
Suntem binecuvântați să trăim în Brașov, care are pe o rază de 100 km în jur, nenumărate locuri de explorare, accesibile chiar și celor ca noi, cu buget mai redus, locuri fabuloase, fermecătoare și adeseori necunoscute majorității oamenilor.
Am ales să mergem 5 nopți (6 zile) tot în zona Brașovului, în locuri unde ne propusesem în anii trecuți să ajungem, adică să explorăm locuri de campare în zona Părăului (al proprietății lui I, unde ne mai jucăm și noi de-a grădinăritul și construitul).
Proprietatea lui I din zona Părău, am folosit-o ca bază unde ne-am întors odată la câteva zile să facem duș, să punem sau să scoatem mâncarea de la frigider, să curățăm mașinile de praf, să culegem roșii și castraveți din grădină și/sau să ne mai încărcăm dispozitivele mobile.
Iată zonele unde am fost, în acest sejur:
Nu aveam o planificare foarte clară și rigidă a sejurului, ci doar reperele unde dorim să ajungem. Totul depindea de cum ne simțeam în fiecare loc.
1. Hălmeag
Deoarece ne-a plăcut enorm zona dintre Hălmeag și Movilele din Șona, pe care am vizitat-o în 2023, am decis anul acesta că e momentul să revenim să revedem locul și să-l simțim, stând cel puțin o noapte, cu cortul.
Locul era fix așa cum ni-l aminteam, singura diferență fiind faptul că pârâiașul din zonă, care venea dinspre Felmer, era secat. În schimb, izvorul care curge acolo, la intersecția pe care o vedeți în poza de mai jos, era rece și părea foarte bun, însă nu am avut curaj să bem din el :
Locul este foarte frumos, mai ales dacă-ți place să pescuiești, însă pentru campare, mai mult de o zi, nu am simțit să stăm. Există umbră sub niște sălcii mari, însă cumva era destul de expus acolo, deoarece au trecut ciobanii cu oile de 2 ori pe lângă noi și niște mașini în drum spre Șona, pe drumul pe care am fost noi acum 3 ani. Poate s-o fi îmbunătățit legătura... Nu știm. Poate o să mai ajungem și cu altă ocazie să vedem.
Bineînțeles că erau gunoaie peste tot, lăsate de ciobani sau de pescari și ca de obicei, am, igienizat un pic locul.
Noaptea luminițele puse în jurul corturilor, arătau ca din povești, dar pozele nu pot surprinde prea bine asta.
Dimineața am surprins un fenomen frumos pe Olt. Exista o ceață deasupra râului, pe care nu am mai văzut-o până acum.
Cu ajutorul dronei, am observat că exista o plajă destul de aproape de noi, dar ca să ajungem la ea, am descoperit că era destul de mult de mers. Zona e o combinație de sălbatic cu zonă agricolă. Fiind zonă de luncă, cred că pământul e foarte roditor. Anul acesta erau multe plantații de mazăre acolo.
AICI filmarea din dronă a zonei (deoarece am avut o problemă cu ghimbalul camerei, filmarea e destul de aiurea, dar se înțelege ce și cum). Sau AICI (varianta mai lungă și mai de la înălțime).
Ca și noutate, am observat că zona Hălmeag e pe Via Transilvanica, iar o bornă e fix lângă izvorul cu apă rece de care vorbeam mai sus.
VEDEȚI FILMUL ZILEI, AICI:
2. Off The Grid
Acum câțiva ani am descoperit locul pe hartă, anul trecut l-am vizitat, iar anul acesta l-am perceput două zile, cu cortul. Despre loc am vorbit în detaliu în primul articol. Acum voi spune doar ce a fost nou.
Aici am petrecut următoarele două nopți.
Oamenii vin din toate părțile și cu corturi, rulote, iar participarea era 50 de lei anul trecut. Nu știu dacă/zi sau /sejur.
Cu ocazia asta am văzut că era iarba cosită deja când am ajuns cu 2 zile înainte. Au venit mai apoi și au curățat toaleta (există o toaletă construită), au pus apă în recipientul de lângă toalete, hârtie igienică, tomberoane de gunoi. Deși au pus acele tomberoane, se spune că gunoiul trebuie luat de fiecare acasă, așa că nu știu de ce au mai pus acele tomberoane.
De asemenea, deși e spațiu privat, nu au voie să facă focul la liber în vetre, că le vin controale.
A venit proprietarul la noi și ne-a întrebat dacă participăm la festival. A fost surprins să afle că nu. Ne-a zis doar să nu facem focul și să plecăm cât mai devreme joi dimineață, că începea festivalul. Nu ne-a cerut nimic.
Sunt convins că în alte perioade decât cele conexe cu festivalul, locul e pustiu, deoarece am mai fost acolo și nu era nimeni.
Și cred că merită. Mai ales mai aproape de mai, iunie, dacă e cald, ca să fie pârâiașul care curge pe acolo, mai mare.
Pârâiașul are o apă destul de rece și curată, ba chiar sunt și peștișori în diversele locușoare mai adânci. De asemenea sunt și ceva carcaleți care ne-au mâncat brânza. Cumva s-a găurit plasticul brânzei, așa că au invadat pachetul. Deci, când lăsați ceva la rece în apă acolo, aveți grijă să fie închis sau sigilat bine.
Lângă zona noastră de corturi, era o zonă în pârâu ca o stâncă pe unde apa făcea o mică cascadă, iar acolo te poți băga deoarece nu este așa de mult mâl, fundul apei fiind din piatră. Acolo poți să te răcorești, dar și să pui lucruri în apă, fără probleme.
Grijă cu ce lăsați totuși, nesupravegheat în apă. Deși nu era decât niște oameni în partea cealaltă a campingului, nu ne-am imaginat că vor da târcoale corturilor noastre cât timp am și au luat din apă salamul și sticla de Cola. Dacă era doar salamul, am fi bănuit că a fost vre-un animal, dar Cola ne-a dat cu virgulă.
Iată cum arată zona explorată de noi cât am stat acolo:
Noi mai explorasem zona așa că am ales să mergem mai mult pe malurile pârâiașului să stăm mai la umbră, pe sub copaci. A fost un drum fermecător. Multe dintre sălciile de acolo aveau cred sute de ani și aveau aspectul unor măslini bătrâni.
Am ajuns și în zona de mure pe care am descoperit-o anul trecut, doar că de data asta, drumul s-a stricat rău. În zonele unde au apucat să pună piatră, a rezistat, dar în celelalte s-au făcut șanțuri adânci. Așa că am explorat acel drum și pe jos.
Și ca de obicei, am găsit o grămadă de mure.
Vedeți AICI o filmare din dronă a campingului Off The Grid, în zona unde am avut noi corturile. Campingul are mult mai multe cămăruțe, așezate la umbră pe sub copaci, fermecătoare de asemenea, însă locul unde am stat noi era lângă pârâu așa că acesta era marele plus.
Ca un alt element de noutate în două sau 3 seri am făcut ceva audiție muzicală cu diverși autori mai mult sau puțin cunoscuți, prin care se putea induce transa șamanică (gen Synaesteshya sau David Parsons), iar apoi, aproape în fiecare seară, mai puțin în ultima, ne-am așezat undeva ca să privim stelele, să vedem Perseidele (era perioada lor de maxim, dar nu am văzut foarte multe - poate una la câteva minute), ascultând albumele cosmice ale lui Mișu, Among the Stars, Thrive și Immersion.
Deci nu exista un context mai adecvat să facem această audiție, iar faptul că suntem așa de apropiați, suflete conectate, cu compozitorul, aduce un plus de profunzime. Am simțit că sufletele zboară către stele, efectiv. Chiar și autorul zicea, că are momente când ascultă și e uimit de ce a ieșit din el, se disociază cumva de creator și rămâne la fel de fermecat de ceea ce aude. El este foarte conștient că nu el, nu egoul lui este cel ce a compus, egoul fiind doar instrumentul prin care s-a manifestat ceva de dincolo.
VEDEȚI FILMUL ZILEI, AICI
3. VALEA STRÂMBEI
Am avut șansa să ajungem de două ori în August 2026 în acest loc și să ne aducem și prietenii aici, să ne bucurăm împreună de un loc fermecător. În primul articol dedicat acestui loc am vorbit pe larg despre ce și cum, așa că în acest articol vom vorbi doar despre ce a fost nou.
Aici am petrecut următoarele două nopți, iar în ultima seară ni s-a alăturat și „familia” Desene, Pupucik și Bobo, care fuseseră și ei în zona lacului Poiana Mărului, câteva zile.
Ne-am așezat tot unde am fost în 1 August, sperând că vom beneficia cel puțin de aceiași liniște și intimitate ca atunci. Dar nu a fost chiar așa.
În prima zi am fost deranjați de un tractor care a tot trecut la proprietatea de peste râu, ca să-și baloteze fânul. Cu ocazia asta am și luat un număr de contact al domnului de acolo, deoarece a zis că are ceva terenuri pe lângă pârâu.
În a doua seară a venit un alt domn cu alt tractor, parcă intenționat să ne deranjeze, și timp de 3 ore și-a cosit iarba, tot pe proprietatea de peste râu. Asta de pe la 8 seara la 23. Ne parfumat cu noxe și zgomot o grămadă. Din fericire, mirosul de fân proaspăt cosit, mai ales cel de mentă, a mai atenuat senzația neplăcută.
Am aflat de la Pupu și Bobo că pe Valea Strâmbă, camparea ar fi interzisă. Noi nu am știut, așa că dacă o să alegeți să mergeți și voi aici, fiți cu mare grijă și băgare de seamă.
Din fericire, locul unde am fost noi, nu prea se vedea de la drum. Ba mai mult, am descoperit o a doua poieniță, în interiorul acestei poienițe, mascată cu încă un rând de copaci și arbuști, făcând camuflarea foarte eficientă. Pe acolo sigur nu ar trece niciun tractor care să ne deranjeze și în plus este și aproape de locul de baie senzațional pe care l-am găsit explorând zona.
Am mers și cu Mișu la locul de baie descoperit data trecută, și apoi am amenajat colțișorul găsit mai aproape de zona de campare ca să fie mai bun.
Cu un bărăjel de lemne și pietre, am reușit să înălțăm apa din acea meandră, cu vreo 30 de cm.
Munca de castori depusă a fost cam degeaba (poate doar peștii vor beneficia), deoarece am descoperit o piscină mult mai mare mai târziu, una care a fost amenajată și cu betoane de proprietarii de terenuri din zonă, care au făcut un mal consolidat cu beton, ca să prevină inundarea.
Apa era foarte curată și răcoroasă, perfectă pentru răcorirea într-o zi caniculară.
Iată AICI și o filmare cu drona din locul de campare.
VEDEȚI AICI FILMUL ZILELOR PETRECUTE
în acest loc







.jpg)













.jpg)



























.jpg)
.jpg)
.jpg)



zona Hălmeag ați vizitat-o în 2023 nu 2003
RăspundețiȘtergereCorect .. am modificat. Mersi.
RăspundețiȘtergere